Santierul arheologic Desa
duminică, 6 noiembrie 2011
vineri, 4 noiembrie 2011
luni, 3 octombrie 2011
vineri, 23 septembrie 2011
Reconstituire Virtuala – Forul de la Ulpia Traiana
Forul era centrul oraşului, aici intersectându-se cele două drumuri principale. Punctul de intersecţie (locus gromae) era marcat de o bază de marmură pe care se afla un mic altar.
Intrarea spre curtea forului se făcea printr-o poartă monumentală, un tetrapilum, susţinut de patru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonul căruia trebuie să se fi aflat inscripţia de fondare a oraşului. Curtea forului era placată în întregime cu blocuri de marmură. În centrul ei şi pe margini tronau soclurile pentru statuile din bronz aurit (care s-au păstrat doar fragmentar) sau marmură ale unor împăraţi ce au jucat un rol în viaţa oraşului sau a provinciei.
În părţile de est, nord şi vest curtea comunica cu exteriorul prin porticuri realizate din colonade de marmură, cu înălţimea de aproximativ 4 m, ce susţineau acoperişuri din ţiglă.
Tot din curtea forului se trecea în basilica, clădire ce domina prin înălţimea ei întreg ansamblul arhitectonic. Era flancată în partea de est şi de vest de câte un podium (tribunalia), pe care cetăţenii îşi ţineau discursurile şi unde cei doi primari (duumvirii) judecau. Tribunalul de răsărit avea la subsol o carcera, care nu era chiar închisoare, ci mai degrabă un arest preventiv.
Din acest spaţiu se putea intra în curia. La Roma, în această încăpere senatorii discutau problemele importante ale Republicii sau Imperiului prezidaţi de cei doi consuli; în provincii, decurionii (membrii consiliului oraşului, grupaţi în ordo decurionum), prezidaţi de cei doi primari, de II viri, dezbăteau chestiunile oraşului. Dedesubt se aflau două încăperi cu boltă, aeraria, camerele de tezaur ale oraşului. În această zonă, probabil, se aflau birourile magistraţilor superiori ai oraşului. Pe lângă cei doi primari ar mai fi de amintit edilii (cei care aveau în grijă clădirile publice, poliţia oraşului, întreţinerea străzilor, aprovizionarea publică, organizarea serbărilor etc.) şi questor-ul, ce răspundea de banii comunităţii.
Tot în zona forului erau şi câteva taberna, magazine, căci înainte ca forul să îndeplinească funcţii politice, administrative, era locul unde cetăţeanul roman se ducea să schimbe produse. De la Roma avem ştiinţă despre existenţa unui forum boarium (piaţa de animale), forum piscatorium (piaţa de peşte), forum oleatorium (piaţa pentru ulei) etc.
Sursa: Reconstituiri.ro
duminică, 18 septembrie 2011
Elevii de la „Elena Cuza” vor promova situl de la Desa în Germania
Trei eleve de la Colegiul Naţional „Elena Cuza” din Craiova – Mihaela Lavinia Brânduşa, Mara Buliga şi Angela Tăutu – vor reprezenta România, săptămâna viitoare, la conferinţa internaţională din Germania „Dunărea unită”, organizată cu elevi din 10 ţări, care prezintă diverse obiective de pe fluviu. La acest eveniment, liceenele vor promova situl arheologic de la Desa sub genericul „Dunărea- fluviul care a văzut totul”, încercând să răspundă la întrebările „Ce ne dezvăluie descoperirile de la Desa despre viaţa şi istoria din sud-vestul României şi ce semnificaţii au pentru întregul spaţiu al Dunării?”, „De se ocupă tinerii în timpul lor liber din iniţiativa proprie cu dezgroparea unor pietre”.
„Eu am mers la situl arheologic de la Desa începând din 2009, iar când s-a lansat proiectul în cadrul şcolilor PASCH mi-a venit ideea şi am căzut de acord cu domnul profesor să facem prezentarea pe această temă, mai ales că situl este situat pe malul Dunării“, a declarat eleva Mara Buligă. Prin acest proiect noi vrem să promovăm atât munca depusă de arheologi care presupune mult efort şi multe ore petrecute în soare şi praf, dar şi partea frumoasă a lucrurilor: descoperirile. Sperăm astfel să atragem mulţi tineri astfel spre această profesie pentru că este important noi şi pentru societate să se cunoască trecutul”, a mai precizat Mara Buligă, pasionată de arheologie, prezentă în fiecare vară la săpăturile de la Desa.
Mihaela Lavinia Brînduşa, Mara Buligă şi Angela Tautu, alături de Holger Hack
Proiectul, selectat în urma unei competiţii internaţionale
Elevele Colegiului Naţional „Elena Cuza” vor fi însoţite de profesorul lor de Limba germană, Holger Hack care le-a sprijinit în realizarea proiectului, ce a trecut printr-o preselecţie cu 300 de concurenţi din toate cele 10 ţări traversate de Dunăre, la finalul căruia s-au stabilit câştigătoare doar echipaje din 18 şcoli. „Sunt foarte fericit să merg cu aceste eleve la întâlnirea din Germania. Este de admirat că din multele proiecte aplicate a fost ales şi proiectul lor, iar Colegiul Naţional „Elena Cuza” este una din cele 18 şcoli din cele zece state traversate de Dunăre, care interacţionează pe tema spaţiului acestui fluviu în Germania”, a precizat profesorul Holger Hack. "După estimări, doar 1% dintre propuneri au fost acceptate. Din România mai participă o instituţie de învăţământ din Constanţa şi una din Miercurea Ciuc“, a declarat profesorul de limba germană Holger Hack, care le va însoţi pe eleve în Germania. În aceeaşi formulă, vor fi prezenţi şi în 2012 la cea de a doua conferinţă internaţională, care va avea loc în Ungaria, iar în 2013 la Constanţa, unde proiectele vor fi prezentate la o mare expoziţie.
Proiectul şcolar internaţional „Dunărea Unită” este derulat cu sprijin financiar din partea Germaniei în şcolile incluse în reţeaua PASCH (Partner School Initiative) şi are ca scop susţinerea şcolilor de pretutindeni, care realizează cursuri de Limba germană de înaltă calitate. Iar Colegiul Naţional „Elena Cuza” a fost declarat oficial şcoală a reţelei PASCH în luna mai a.c., având astfel să le ofere elevilor posibilitatea nu doar să cunoască materia pentru examene, ci şi importante mijloace de comunicare.
Sursa: Gazeta de Sud & Cuvantul Libertatii
„Eu am mers la situl arheologic de la Desa începând din 2009, iar când s-a lansat proiectul în cadrul şcolilor PASCH mi-a venit ideea şi am căzut de acord cu domnul profesor să facem prezentarea pe această temă, mai ales că situl este situat pe malul Dunării“, a declarat eleva Mara Buligă. Prin acest proiect noi vrem să promovăm atât munca depusă de arheologi care presupune mult efort şi multe ore petrecute în soare şi praf, dar şi partea frumoasă a lucrurilor: descoperirile. Sperăm astfel să atragem mulţi tineri astfel spre această profesie pentru că este important noi şi pentru societate să se cunoască trecutul”, a mai precizat Mara Buligă, pasionată de arheologie, prezentă în fiecare vară la săpăturile de la Desa.
Mihaela Lavinia Brînduşa, Mara Buligă şi Angela Tautu, alături de Holger Hack
Proiectul, selectat în urma unei competiţii internaţionale
Elevele Colegiului Naţional „Elena Cuza” vor fi însoţite de profesorul lor de Limba germană, Holger Hack care le-a sprijinit în realizarea proiectului, ce a trecut printr-o preselecţie cu 300 de concurenţi din toate cele 10 ţări traversate de Dunăre, la finalul căruia s-au stabilit câştigătoare doar echipaje din 18 şcoli. „Sunt foarte fericit să merg cu aceste eleve la întâlnirea din Germania. Este de admirat că din multele proiecte aplicate a fost ales şi proiectul lor, iar Colegiul Naţional „Elena Cuza” este una din cele 18 şcoli din cele zece state traversate de Dunăre, care interacţionează pe tema spaţiului acestui fluviu în Germania”, a precizat profesorul Holger Hack. "După estimări, doar 1% dintre propuneri au fost acceptate. Din România mai participă o instituţie de învăţământ din Constanţa şi una din Miercurea Ciuc“, a declarat profesorul de limba germană Holger Hack, care le va însoţi pe eleve în Germania. În aceeaşi formulă, vor fi prezenţi şi în 2012 la cea de a doua conferinţă internaţională, care va avea loc în Ungaria, iar în 2013 la Constanţa, unde proiectele vor fi prezentate la o mare expoziţie.
Proiectul şcolar internaţional „Dunărea Unită” este derulat cu sprijin financiar din partea Germaniei în şcolile incluse în reţeaua PASCH (Partner School Initiative) şi are ca scop susţinerea şcolilor de pretutindeni, care realizează cursuri de Limba germană de înaltă calitate. Iar Colegiul Naţional „Elena Cuza” a fost declarat oficial şcoală a reţelei PASCH în luna mai a.c., având astfel să le ofere elevilor posibilitatea nu doar să cunoască materia pentru examene, ci şi importante mijloace de comunicare.
Sursa: Gazeta de Sud & Cuvantul Libertatii
luni, 29 august 2011
Primul tezaur monetar de aur din Oltenia, descoperit la Desa
Descoperire spectaculoasă pe şantierul arheologic de la Desa: un valoros tezaur monetar a ieşit la iveală în urma săpăturilor reluate la începutul acestei luni. Este vorba despre 75 de monede din aur de 24 K, datate la sfârşitul secolului al XIX-lea şi foarte bine conservate. Monedele cântăresc aproape o jumătate de kilogram şi sunt evaluate la aproximativ 150.000 de euro. „Este o premieră pentru Oltenia, este primul tezaur monetar de aur, integral, găsit aici. Până şi ulcica în care s-au aflat monedele şi dopul de lemn care a acoperit-o s-au păstrat”, spune arheologul Florin Ridiche, de la Muzeul Olteniei. Şi pentru că atunci când se fac astfel de descoperiri locul devine foarte atrăgător pentru căutătorii de comori, instituţia a încheiat un parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dolj, care va asigura paza sitului. Tot la Desa a ieşit la iveală şi o bogată colecţie de arme celtice, speranţa arheologilor fiind ca până la încheierea săpăturilor, spre sfârşitul lunii, să mai facă şi alte importante descoperiri. Anul acesta, specialiştii Muzeului Olteniei au mai efectuat săpături arheologice la Cioroiu Nou şi la Răcari, un alt şantier urmând să se deschidă, pe 29 august, la Fărcaş. Finanţarea tuturor lucrărilor se ridică la aproximativ 70.000 lei şi este asigurată de Consiliul Judeţean Dolj.
«Vara este, după cum ştiţi, sezonul şantierelor arheologice. Evident că atunci când pleci pe un astfel de şantier nu te gândeşti niciodată că o să vii cu mâna goală de-acolo, dar totodată nu ai de unde şti cam ce se poate găsi într-o săpătură. Fiecare arheolog se duce cu speranţe mari… Atât Muzeul Olteniei, cât şi Consiliul Judeţean Dolj, care finanţează şantierele, speră ca fiecare an să aducă o „recoltă” cât mai bogată», spune Mihai Fifor, managerul muzeului.
„Recoltă” bogată – şi la propriu, şi la figurat – a fost, anul acesta, la Desa, unde arheologi, profesori de istorie, studenţi şi elevi fac săpături încă din 2001. Săpăturile au debutat în punctele „La Ruptură” şi „Castraviţa” de pe teritoriul localităţii ca urmare a semnalării existenţei aici a unui numeros material arheologic, de excepţie, datat în Epoca Bronzului, Epoca Fierului şi Epoca Romană. Această a 11-a campanie, din luna august a.c., pare-se a fi una dintre cele mai de succes. Cercetările sunt coordonate de Muzeul Olteniei, prin arheologul Florin Ridiche, împreună cu specialişti de la Catedra de Istorie a Facultăţii de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii din Craiova, conduşi de prof. univ. dr. Petre Gherghe, prodecan.
Săptămâna trecută, arheologii s-au aflat faţă în faţă cu o premieră: cel dintâi tezaur monetar descoperit vreodată în Oltenia. Acesta cuprinde 75 de monede de aur de 24 K, adică aproape o jumătate de kilogram, valoarea lor fiind estimată la 100.000-150.000 de euro. Monedele sunt datate la sfârşitul secolului al XIX-lea, cea mai veche fiind din 1848, iar cea mai recentă – de la 1868. Cele mai grele dintre ele cântăresc 7 grame, altele – 5 grame, iar cele mai uşoare au 3,5 grame.
«Este vorba de 30 de piese Napoleon al III-lea Bonaparte, monezi de 20 de franci. Acestea au constituit prototipul pentru prima monedă de aur românească, cea de 20 de lei, bătută în 1868, care popular era numită „un pol”. De asemenea, sunt 30 de ducaţi austrieci din vremea împăratului Franz Joseph, bătuţi în monetării de la Viena şi de la Alba Iulia. Apoi 4 monezi cu reprezentarea primului rege italian, Victor Emanuel, şi încă 11 monezi ale unui sultan turc», a explicat arheologul Florin Ridiche. Dintre cele 75 de piese, doar două-trei au uşoare urme de folosire, restul fiind ieşite direct din monetărie. „Poate au trecut doar printr-o mână, să zic aşa, înainte de a fi îngropate. Sunt perfect conservate, ceea ce le măreşte fantastic valoarea. Practic, preţul metalului se înmulţeşte cu până la şapte-opt ori valoarea istorică a pieselor”, a adăugat Ridiche. „Nu mă aşteptam la această descoperire. Până şi ulcica în care s-au aflat monezile şi dopul de lemn care a acoperit-o s-au păstrat!”, a mai spus acesta cu surprindere.
Comoara din ulcică a fost descoperită de un poliţist de la Postul de Poliţie Scaeşti, pasionat de arheologie, care, în timpul liber, face săpături pe şantierul de la Desa. «Interesant e că ulcica a fost găsită la aproximativ un metru de temelia castrului roman pe care îl cercetăm. Probabil cel care a îngropat-o şi-a luat ca reper ruinele – pe atunci zidurile încă în picioare – ale acestei cetăţi romane, pentru a o regăsi mai târziu. Cine ar fi putut să îngroape aceste monezi? Avem mai multe variante. Ştim că la vremea respectivă era intens comerţul cu lână pe Dunăre. Ciobanii din zona Luncii Dunării duceau lâna în Portul Calafat şi, mai departe, către postăvăriile din Austria, de la Viena. Monezile probabil că provin din acest comerţ», spune arheologul Florin Ridiche.
Chiar a doua zi după găsirea comorii din ulcică, la mai puţin de un metru de aceasta a fost descoperit un mormânt de incineraţie al unui luptător celt, care a fost îngropat cu tot armamentul pe care l-a avut în timpul vieţii. „Sunt două lănci, un cuţit cu decoraţii pe lamă şi o fibulă. De asemenea, am găsit o suliţă folosită în vremea lui Mihai Viteazul pentru doborârea călăreţilor în armură. Este prima descoperire de armament medieval în zonă. Ştiam din documente că undeva în preajma ruinelor acestui castru a avut loc o bătălie între oştile Ţării Româneşti şi turci, probabil că oştenii români s-au refugiat în aceste ruine de castru şi au continuat lupta cu turcii. Interesant că acest castru, care acum 1600 de ani a fost abandonat de romani, a jucat un rol foarte important şi pe mai departe, şi-n Epoca Medievală”, a mai spus arheologul Muzeului Olteniei. Descoperirile din această a 11-a campanie arheologică de la Desa se adaugă altora la fel de importante din anii trecuţi, cum ar fi spadele romane găsite în 2005.
Deschis la 1 august, şantierul arheologic de la Desa se va închide pe data de 29 a acestei luni. Între timp, arheologul Dorel Bondoc continuă săpăturile la Cioroiu Nou, unde a dat la iveală termele Legiunii a VII-a Claudia, după ce a făcut săpături în castrul roman de la Răcarii de Jos, sat aparţinând comunei Brădeşti. Managerul Muzeului Olteniei anunţă că pe 29 august va fi deschis un nou şantier arheologic în judeţ, la Fărcaş: „Dacă se confirmă teoria colegilor mei, vom putea vorbi de o cetate medievală de mediu timpuriu, care ar putea susţine ipoteza ţinutului lui Farcaş în judeţul Dolj – prima formaţiune statală românească în această zonă”.
Mihai Fifor, managerul Muzeului Olteniei:
«Suntem poate unul dintre puţinele muzee care are finanţare integrală pentru aceste şantiere. Aţi văzut ce s-a întâmplat la Sarmisegetusa, de pildă, unde finanţarea a încetat şi săpătura stagnează. Noi avem finanţare de la Consiliul Judeţean Dolj pentru toate şantierele şi sperăm ca şi rezultatele, când vom trage linie, în toamna acestui an, să fie mai mult decât spectaculoase. Oricum, ce am reuşit să aducem anul acesta în faţa opiniei publice ar reprezenta, cred eu, puncte de reper pentru orice muzeu».
Sursa: Cuvantul Libertatii
«Vara este, după cum ştiţi, sezonul şantierelor arheologice. Evident că atunci când pleci pe un astfel de şantier nu te gândeşti niciodată că o să vii cu mâna goală de-acolo, dar totodată nu ai de unde şti cam ce se poate găsi într-o săpătură. Fiecare arheolog se duce cu speranţe mari… Atât Muzeul Olteniei, cât şi Consiliul Judeţean Dolj, care finanţează şantierele, speră ca fiecare an să aducă o „recoltă” cât mai bogată», spune Mihai Fifor, managerul muzeului.
„Recoltă” bogată – şi la propriu, şi la figurat – a fost, anul acesta, la Desa, unde arheologi, profesori de istorie, studenţi şi elevi fac săpături încă din 2001. Săpăturile au debutat în punctele „La Ruptură” şi „Castraviţa” de pe teritoriul localităţii ca urmare a semnalării existenţei aici a unui numeros material arheologic, de excepţie, datat în Epoca Bronzului, Epoca Fierului şi Epoca Romană. Această a 11-a campanie, din luna august a.c., pare-se a fi una dintre cele mai de succes. Cercetările sunt coordonate de Muzeul Olteniei, prin arheologul Florin Ridiche, împreună cu specialişti de la Catedra de Istorie a Facultăţii de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii din Craiova, conduşi de prof. univ. dr. Petre Gherghe, prodecan.
Săptămâna trecută, arheologii s-au aflat faţă în faţă cu o premieră: cel dintâi tezaur monetar descoperit vreodată în Oltenia. Acesta cuprinde 75 de monede de aur de 24 K, adică aproape o jumătate de kilogram, valoarea lor fiind estimată la 100.000-150.000 de euro. Monedele sunt datate la sfârşitul secolului al XIX-lea, cea mai veche fiind din 1848, iar cea mai recentă – de la 1868. Cele mai grele dintre ele cântăresc 7 grame, altele – 5 grame, iar cele mai uşoare au 3,5 grame.
«Este vorba de 30 de piese Napoleon al III-lea Bonaparte, monezi de 20 de franci. Acestea au constituit prototipul pentru prima monedă de aur românească, cea de 20 de lei, bătută în 1868, care popular era numită „un pol”. De asemenea, sunt 30 de ducaţi austrieci din vremea împăratului Franz Joseph, bătuţi în monetării de la Viena şi de la Alba Iulia. Apoi 4 monezi cu reprezentarea primului rege italian, Victor Emanuel, şi încă 11 monezi ale unui sultan turc», a explicat arheologul Florin Ridiche. Dintre cele 75 de piese, doar două-trei au uşoare urme de folosire, restul fiind ieşite direct din monetărie. „Poate au trecut doar printr-o mână, să zic aşa, înainte de a fi îngropate. Sunt perfect conservate, ceea ce le măreşte fantastic valoarea. Practic, preţul metalului se înmulţeşte cu până la şapte-opt ori valoarea istorică a pieselor”, a adăugat Ridiche. „Nu mă aşteptam la această descoperire. Până şi ulcica în care s-au aflat monezile şi dopul de lemn care a acoperit-o s-au păstrat!”, a mai spus acesta cu surprindere.
Comoara din ulcică a fost descoperită de un poliţist de la Postul de Poliţie Scaeşti, pasionat de arheologie, care, în timpul liber, face săpături pe şantierul de la Desa. «Interesant e că ulcica a fost găsită la aproximativ un metru de temelia castrului roman pe care îl cercetăm. Probabil cel care a îngropat-o şi-a luat ca reper ruinele – pe atunci zidurile încă în picioare – ale acestei cetăţi romane, pentru a o regăsi mai târziu. Cine ar fi putut să îngroape aceste monezi? Avem mai multe variante. Ştim că la vremea respectivă era intens comerţul cu lână pe Dunăre. Ciobanii din zona Luncii Dunării duceau lâna în Portul Calafat şi, mai departe, către postăvăriile din Austria, de la Viena. Monezile probabil că provin din acest comerţ», spune arheologul Florin Ridiche.
Chiar a doua zi după găsirea comorii din ulcică, la mai puţin de un metru de aceasta a fost descoperit un mormânt de incineraţie al unui luptător celt, care a fost îngropat cu tot armamentul pe care l-a avut în timpul vieţii. „Sunt două lănci, un cuţit cu decoraţii pe lamă şi o fibulă. De asemenea, am găsit o suliţă folosită în vremea lui Mihai Viteazul pentru doborârea călăreţilor în armură. Este prima descoperire de armament medieval în zonă. Ştiam din documente că undeva în preajma ruinelor acestui castru a avut loc o bătălie între oştile Ţării Româneşti şi turci, probabil că oştenii români s-au refugiat în aceste ruine de castru şi au continuat lupta cu turcii. Interesant că acest castru, care acum 1600 de ani a fost abandonat de romani, a jucat un rol foarte important şi pe mai departe, şi-n Epoca Medievală”, a mai spus arheologul Muzeului Olteniei. Descoperirile din această a 11-a campanie arheologică de la Desa se adaugă altora la fel de importante din anii trecuţi, cum ar fi spadele romane găsite în 2005.
Deschis la 1 august, şantierul arheologic de la Desa se va închide pe data de 29 a acestei luni. Între timp, arheologul Dorel Bondoc continuă săpăturile la Cioroiu Nou, unde a dat la iveală termele Legiunii a VII-a Claudia, după ce a făcut săpături în castrul roman de la Răcarii de Jos, sat aparţinând comunei Brădeşti. Managerul Muzeului Olteniei anunţă că pe 29 august va fi deschis un nou şantier arheologic în judeţ, la Fărcaş: „Dacă se confirmă teoria colegilor mei, vom putea vorbi de o cetate medievală de mediu timpuriu, care ar putea susţine ipoteza ţinutului lui Farcaş în judeţul Dolj – prima formaţiune statală românească în această zonă”.
Mihai Fifor, managerul Muzeului Olteniei:
«Suntem poate unul dintre puţinele muzee care are finanţare integrală pentru aceste şantiere. Aţi văzut ce s-a întâmplat la Sarmisegetusa, de pildă, unde finanţarea a încetat şi săpătura stagnează. Noi avem finanţare de la Consiliul Judeţean Dolj pentru toate şantierele şi sperăm ca şi rezultatele, când vom trage linie, în toamna acestui an, să fie mai mult decât spectaculoase. Oricum, ce am reuşit să aducem anul acesta în faţa opiniei publice ar reprezenta, cred eu, puncte de reper pentru orice muzeu».
Sursa: Cuvantul Libertatii
vineri, 27 mai 2011
marți, 17 mai 2011
duminică, 15 mai 2011
Music we listen in the archaeological camp
Here's a song from a band we ussually listen in Desa archaeological camp - Watcha Clan
Gypsy Dust (Feat Fanfare Ciocarlia) by Watcha Clan
Gypsy Dust (Feat Fanfare Ciocarlia) by Watcha Clan
duminică, 8 mai 2011
sâmbătă, 7 mai 2011
miercuri, 27 aprilie 2011
duminică, 24 aprilie 2011
Desa photos from 2008
You can see some phtos from 2008 archaeological campaign here:
http://desa-arheologie.ucoz.com/photo/poze_desa_2008/3
Abonați-vă la:
Postări (Atom)